folositor

Rezidența fiscală 2026 — mai ești rezident fiscal în România?

Înainte de a întreba „unde plătesc impozit”, trebuie să știi un lucru: mai ești rezident fiscal în România? Asta decide dacă datorezi impozit aici pe tot venitul (mondial) sau doar pe cel din România. Contează 183 de zile, centrul intereselor vitale și chestionarul ANAF. Iată cum funcționează.

Audit editorial Folositor.ro
Actualizat: 24 iunie 2026
Verificat conform metodologiei

Ce este rezidența fiscală (și ce nu e)

Rezidența fiscală nu e cetățenia și nici domiciliul din buletin. E statutul care decide unde ești impozitat pe venitul mondial. Un rezident fiscal român declară în România venitul din orice țară; un nerezident doar venitul din sursă românească. Statutul se poate schimba când te muți pe termen lung în altă țară.

Criteriile care contează

  • Locuința permanentă — unde ai o casă la dispoziție permanent.
  • Centrul intereselor vitale — unde ai familia și interesele economice.
  • Prezența fizică — peste 183 de zile în 12 luni într-un stat.
  • Domiciliul — dar nu e singurul criteriu.

De reținut: niciun criteriu singur nu decide automat. Dacă ai legături cu două țări, convenția de evitare a dublei impuneri aplică reguli de departajare (tie-breaker) ca să stabilească un singur stat de rezidență.

Chestionarul ANAF: plecare vs sosire

  • La plecare (ședere peste 183 de zile în altă țară): depui chestionarul de rezidență fiscală la plecare, de regulă cu ~30 de zile înainte.
  • La sosire (ședere lungă în România): depui chestionarul la sosire.
  • ANAF decide statutul pe baza chestionarului și a dovezilor (contract de muncă, cazare, înscrierea copiilor la școală etc.).

Plecare definitivă vs temporară (exemplu)

Exemplu: te muți în Germania cu familia, contract de muncă și locuință, pentru câțiva ani. Dacă depui chestionarul de plecare și ANAF confirmă pierderea rezidenței, nu mai datorezi impozit în România pe salariul german. Dacă pleci doar temporar (sezonier, fără să-ți muți centrul vieții), rămâi rezident fiscal român și declari venitul mondial în România, evitând dubla impunere prin convenție.

Atenție: stabilirea rezidenței fiscale e o analiză individuală, cu criterii care se pot interpreta diferit. Acest ghid explică principiile generale, nu înlocuiește decizia ANAF sau o consultație fiscală. Verifică formularele pe ANAF și, la situații cu legături în mai multe țări, consultă un specialist.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă rezidența fiscală?
Rezidența fiscală stabilește în ce stat ești impozitat pe venitul mondial. Un rezident fiscal român datorează impozit în România pe toate veniturile, din orice țară; un nerezident doar pe veniturile din sursă românească. Nu se confundă cu cetățenia sau cu domiciliul din buletin.
Cum se stabilește dacă sunt rezident fiscal în România?
Se analizează mai multe criterii: domiciliul, locuința permanentă, centrul intereselor vitale (familie, interese economice) și prezența fizică peste 183 de zile într-o perioadă de 12 luni. Dacă ai legături cu două țări, convenția de evitare a dublei impuneri are reguli de departajare (tie-breaker).
Ce este regula celor 183 de zile?
Dacă petreci peste 183 de zile într-o perioadă de 12 luni consecutive în alt stat, poți deveni rezident fiscal acolo. Singură, regula nu e suficientă — contează și centrul intereselor vitale și locuința permanentă. Numărarea zilelor și perioada de referință depind de convenție.
Ce este chestionarul de rezidență fiscală ANAF?
Este formularul prin care anunți ANAF schimbarea rezidenței. La plecarea din România pentru o perioadă mai mare de 183 de zile, depui chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale la plecare (de regulă cu 30 de zile înainte). La sosirea în România pentru o ședere lungă, depui chestionarul la sosire. ANAF decide statutul pe baza lui.
Care e diferența între plecare definitivă și temporară?
La plecarea temporară îți păstrezi rezidența fiscală în România (declari în continuare venitul mondial). La plecarea definitivă, dacă ANAF confirmă pierderea rezidenței, nu mai datorezi impozit în România pe veniturile externe. Chestionarul și dovezile (contract de muncă, cazare, înscriere copii etc.) sunt cheia.
Dacă plec dar nu depun chestionarul, ce se întâmplă?
Rămâi, în principiu, rezident fiscal român și ai obligația de a declara venitul mondial în România. Nedeclararea poate aduce sancțiuni. De aceea, dacă te muți pe termen lung, e important să clarifici statutul cu ANAF.
Pot fi rezident fiscal în două țări în același timp?
Temporar, da — dacă ambele state te consideră rezident. În acest caz, convenția de evitare a dublei impuneri aplică reguli de departajare (locuința permanentă, centrul intereselor vitale, locul șederii obișnuite, cetățenia) ca să stabilească un singur stat de rezidență.
Cum aflu exact ce trebuie să fac?
Formularele și instrucțiunile sunt pe ANAF. Pentru cazuri cu legături în mai multe țări sau venituri diverse, consultă un consultant fiscal — acest ghid explică principiile generale, nu înlocuiește analiza pe situația ta.

Ghiduri conexe