Plafonul de TVA în 2026: 395.000 lei — ce intră în calcul și ce faci când îl depășești

Plafonul de TVA 2026 pe scurt

Cifra din lege e cea în lei. Echivalentul în euro e valoarea negociată cu Comisia Europeană pentru derogarea de la plafonul standard al Directivei TVA; nu se recalculează la curs și nu e un prag separat.

Ce intră și ce nu intră în cifra de afaceri pentru plafon

Aici se fac cele mai multe greșeli, în ambele sensuri: unii numără prea puțin (uită exportul, fiindcă „nu are TVA"), alții prea mult (numără vânzarea unui autoturism al firmei). Art. 310 alin. (2) enumeră limitativ:

Capcana exportului: o firmă care vinde 250.000 lei în România și exportă de 200.000 lei în Turcia are cifra de afaceri pentru plafon de 450.000 lei, nu 250.000. Exportul e scutit cu drept de deducere, deci intră. Aceeași firmă, dacă în loc de export prestează servicii de consultanță unei firme din Germania (locul prestării e în Germania), are doar 250.000 lei și rămâne sub plafon.

Cine realizează într-un an exclusiv operațiuni scutite fără drept de deducere (de exemplu un cabinet medical) nu se consideră că depășește plafonul, oricât ar factura (art. 310 alin. (3)).

Cum urmărești plafonul: an calendaristic, contor de la zero

Plafonul se raportează la anul calendaristic, nu la ultimele 12 luni și nu la anul fiscal al firmei. Pe 1 ianuarie contorul pornește de la zero, indiferent cât ai facturat în decembrie. Consecința practică: o firmă cu 390.000 lei pe an poate rămâne neplătitoare la nesfârșit, iar una care face 400.000 lei într-un singur an trebuie să se înregistreze, chiar dacă anul următor scade la 200.000.

Pentru firmele înființate în cursul anului, plafonul nu se proporționalizează. O firmă înregistrată la Registrul Comerțului pe 1 octombrie are tot 395.000 lei disponibili până pe 31 decembrie (art. 310 alin. (5)). Regula proporțională a existat în versiuni vechi ale Codului fiscal și mai circulă în articole neactualizate — nu mai e în vigoare.

Urmărirea se face continuu, factură cu factură, nu la închiderea anului. Motivul e în secțiunea următoare: obligația se naște în ziua depășirii, iar dacă afli în februarie că ai depășit în noiembrie, ai deja trei luni de TVA datorat.

Regulă de lucru: ține în programul de facturare un total al facturilor emise în anul curent, calculat pe criteriile de mai sus (fără vânzările de active, fără serviciile cu locul în străinătate). Când totalul trece de 90% din plafon — adică 355.500 lei — verifică fiecare factură nouă înainte s-o emiți, pentru că una dintre ele va fi cea cu TVA.

Ziua depășirii: ce faci, pas cu pas

Din 1 septembrie 2025, art. 310 alin. (6) nu mai lasă loc de interpretare. Obligația apare în ziua tranzacției care duce cifra de afaceri peste plafon:

1. Depui cererea de înregistrare în scopuri de TVA (art. 316) cel târziu în acea zi — declarația de mențiuni 010 pentru firme, 070 pentru PFA/II/IF, prin SPV.
2. Factura care depășește plafonul se emite cu TVA 21% — toată factura, nu doar partea de peste plafon. Regimul normal de taxare se aplică „începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului".
3. Opțional, poți aplica TVA și pe celelalte operațiuni din aceeași zi, anterioare tranzacției care a depășit plafonul.
4. Înregistrarea e valabilă de la data depășirii, nu de la 1 a lunii următoare. De atunci ai drept de deducere pe achiziții și obligația de a depune decontul D300 și declarația D394.

Factura de 30.000 lei poartă TVA în întregime, deși doar 15.000 lei din ea sunt peste plafon. Cererea de înregistrare se depune tot pe 15 octombrie. Cele 380.000 lei de dinainte rămân fără TVA.

Dacă vinzi persoanelor fizice, TVA-ul iese din prețul tău: la un preț convenit de 30.000 lei, baza devine 24.793 lei. Vezi de ce tipul clientului decide cât te costă înregistrarea.

Dacă ai depășit plafonul și nu te-ai înregistrat

Art. 310 alin. (6^1) și (6^2) descriu același tratament, fie că te descoperă ANAF, fie că observi singur:

• Ești înregistrat în scopuri de TVA de la data depășirii, retroactiv — din oficiu sau la cererea ta.
• Datorezi diferența dintre TVA-ul pe care trebuia să-l colectezi și cel pe care aveai dreptul să-l deduci, pe toată perioada de după depășire. Dacă deductibilul e mai mare, rezultă o sumă negativă în favoarea ta.
• Poți emite facturi de corecție cu TVA către clienții din acea perioadă; ei o pot deduce, dacă sunt plătitori. La clienți persoane fizice, TVA-ul rămâne pe costul tău.
• Sumele intră în primul decont depus după înregistrare (alin. (6^3)). Pe TVA-ul de plată curg dobânzi și penalități de întârziere de la termenul la care ar fi trebuit plătit.

Exemplu: ai depășit plafonul pe 1 iulie și ai observat pe 1 octombrie. În cele 3 luni ai facturat 90.000 lei fără TVA și ai achiziții cu TVA de 20.000 lei. TVA de colectat: 18.900 lei (21% × 90.000). TVA deductibil: 4.200 lei. Datorezi 14.700 lei plus accesorii — și îi recuperezi de la clienți doar dacă acceptă facturile de corecție.

Praguri cu care plafonul de TVA se confundă

„Plafon TVA" apare în patru contexte diferite, cu patru cifre diferite. Doar primul e plafonul de scutire:

Un SRL cu 200.000 lei vânzări în România și 120.000 EUR achiziții de marfă din Italia e sub plafonul de scutire, dar peste cel de achiziții intracomunitare: se înregistrează conform art. 317, plătește TVA în România pe achiziții și continuă să factureze fără TVA.

Ieșirea din regim: când poți redeveni neplătitor

Drumul invers e permis de art. 310 alin. (7), cu două condiții cumulative: în anul calendaristic precedent n-ai depășit plafonul, și nici în anul curent, până la data cererii. Nu există o durată minimă de „stagiu" ca plătitor — condiția e pe cifre, nu pe ani.

• Cererea se depune între 1 și 10 ale lunii următoare perioadei fiscale (luna, dacă depui D300 lunar; trimestrul, dacă depui trimestrial).
• ANAF trebuie să răspundă până la finalul lunii în care ai depus cererea. Anularea e valabilă de la comunicarea deciziei — până atunci rămâi plătitor, cu toate obligațiile.
• Ultimul decont se depune până pe 25 a lunii următoare comunicării, și în el faci ajustările de TVA: taxa dedusă pe stocuri și bunuri de capital rămase în firmă se restituie, proporțional.

Atenție la ajustări: dacă ai dedus TVA pe un autoturism sau pe un spațiu cumpărat în ultimii 5, respectiv 20 de ani, ieșirea din regim înseamnă restituirea părții rămase din acel TVA. Pentru multe firme, asta face ieșirea mai scumpă decât rămânerea.