Salariu fermier în România 2026: cât câștigă net

Agricultura nu aduce un salariu fix, ci un venit de afacere: vânzarea producției minus costuri (semințe, îngrășăminte, combustibil, arendă, utilaje), plus subvențiile APIA. Venitul variază enorm în funcție de suprafață, de cultură, de an (climă) și de eficiență. Pentru ferme mici e adesea un venit complementar; pentru ferme mijlocii și mari, devine principalul venit, dar cu costuri și risc mari.

Pentru campania 2025 (plătită din octombrie 2025), APIA a anunțat pe hectar: sprijinul de bază (BISS) 89,34 €, plata redistributivă (CRISS) 46,87 € — doar pentru fermele de 1-50 ha —, sprijinul pentru tinerii fermieri 43,20 € și eco-schema pentru teren arabil (PD-04) 56,28 €. Plata se face în lei, la cursul de 5,0806 lei/euro. Sumele pentru campania 2026 se stabilesc prin ordin al ministerului înainte de plată.

Exemplu: un tânăr fermier cu 30 ha de teren arabil, cu cuantumurile campaniei 2025: (BISS 89,34 + CRISS 46,87 + tineri 43,20) × 30 ha = 5.382,30 €, adică circa 27.345 lei pe an, plus eco-schema dacă aplică practicile cerute. E venit brut din subvenții, înainte de costurile de producție.

Pentru că CRISS se acordă doar fermelor de 1-50 ha, pe toată suprafața. La 51 ha pierzi CRISS pe tot: cu valorile din 2025, o fermă de 50 ha primește (BISS + CRISS) × 50 = 6.810,50 €, iar una mai mare abia de la circa 77 ha ajunge la aceeași sumă doar din BISS. Între 51 și 76 ha, subvenția de bază totală e mai mică decât la 50 ha.

Trei componente: (1) vânzarea producției (cereale, legume, fructe, animale, lapte etc.) — sursa de bază; (2) subvențiile APIA (plăți directe + eco-scheme + sprijin cuplat); (3) eventual, fonduri europene pentru investiții (utilaje, modernizare). Din acestea se scad costurile mari de producție. Profitul net real depinde decisiv de eficiență, de cultură, de prețul de piață și de an (seceta poate transforma un an bun într-unul în pierdere).

Pașii: (1) acces la teren (proprietate sau arendă); (2) înregistrarea exploatației agricole (la APIA și la Registrul Agricol); (3) alegerea profilului (vegetal, zootehnic, mixt); (4) depunerea cererii de subvenție la APIA și, eventual, accesarea de fonduri europene pentru investiții (AFIR). Pentru tinerii fermieri există programe de sprijin la instalare. Onest: agricultura cere capital, muncă și asumarea riscului climatic și de piață — dar subvențiile și fondurile UE pot face diferența între profit și pierdere.