Transparența salarială în România: ce se schimbă și de ce încă nu există lege
Verificat pe 22 octombrie 2026: legea nu există. Directiva europeană trebuia aplicată din 7 iunie 2026. Proiectul românesc, L445/2026, a fost respins de Senat pe 14 octombrie 2026, cu 27 de voturi pentru, 1 contra și 62 de abțineri, și a fost trimis Camerei Deputaților, care decide definitiv. Până la publicarea unei legi în Monitorul Oficial, regulile de mai jos nu obligă angajatorii privați.
Directiva (UE) 2023/970 schimbă felul în care se vorbește despre bani la angajare: salariul inițial sau intervalul lui trebuie spus candidatului înainte de interviu, angajatorul nu mai are voie să întrebe cât câștigi acum, iar firmele de la 100 de angajați în sus raportează diferența de salariu dintre femei și bărbați. Proiectul românesc propunea amenzi de 3–5 salarii minime (12.975–21.625 lei la salariul minim de azi).
Ce se schimbă la angajare
Articolul 5 din directivă dă candidaților trei drepturi, pentru orice post, la stat sau la privat:
- Afli salariul înainte de interviu. Angajatorul îți spune nivelul inițial de remunerare sau intervalul lui, stabilit după criterii obiective, și, unde e cazul, clauzele din contractul colectiv aplicabile postului. Directiva dă ca exemplu anunțul de post vacant; proiectul românesc cerea ca informația să apară în anunțul publicat sau să-ți fie comunicată în scris înainte de interviu.
- Nu mai ești întrebat cât câștigi acum. Angajatorul nu are voie să-ți ceară istoricul salarial, de la locul de muncă actual sau de la cele anterioare. În proiect, întrebarea era contravenție.
- Anunțuri neutre. Anunțurile și denumirile posturilor trebuie să fie neutre din punctul de vedere al sexului, iar recrutarea nediscriminatorie.
Ce înseamnă „remunerație”: nu doar salariul de bază. Directiva o definește ca salariul de bază sau minim plus orice alt avantaj plătit direct sau indirect, în bani sau în natură: bonusuri, sporuri, tichete. Pentru comparații, „nivelul de remunerare” e cel anual brut și cel orar brut.
Ce se schimbă pentru cei angajați
- Criteriile salariale devin publice în firmă. Angajatorul pune la dispoziție criteriile după care stabilește salariile, nivelurile și creșterile salariale. Statul poate scuti firmele sub 50 de angajați de partea despre creșteri, iar proiectul românesc folosea scutirea.
- Poți cere în scris cât câștigă, în medie, colegii. Ai dreptul la nivelul tău de salarizare și la nivelurile medii, pe sexe, pentru cei care fac aceeași muncă sau una de aceeași valoare. Directiva dă cel mult două luni pentru răspuns; proiectul dădea 30 de zile lucrătoare și obliga angajatorul să-i informeze anual pe angajați despre acest drept, până la sfârșitul primului trimestru.
- Nu mai poți fi oprit să-ți spui salariul. Directiva cere interzicerea clauzelor din contract care te împiedică să-ți dezvălui salariul. Azi, art. 163 din Codul muncii spune că salariul e confidențial și că angajatorul ia măsuri pentru confidențialitate; proiectul îi adăuga o excepție, ca angajatul să-și poată prezenta salariul pentru aplicarea egalității de remunerare.
- Despăgubiri fără plafon. Cine e plătit inegal pentru aceeași muncă are dreptul la recuperarea integrală a diferențelor, cu dobânzi, fără o limită stabilită dinainte, iar termenul de prescripție e de cel puțin 3 ani și nu curge înainte să afli de încălcare.
Raportarea, după numărul de angajați
Articolul 9 obligă angajatorii mari să raporteze diferența de remunerare dintre femei și bărbați: medie, mediană, pe componente variabile, pe cuartile și pe categorii de angajați. Calendarul e cel din directivă, preluat identic în proiect:
| Angajați | Primul raport | Apoi |
|---|---|---|
| 250 sau mai mulți | 7 iunie 2027 | în fiecare an |
| 150–249 | 7 iunie 2027 | o dată la 3 ani |
| 100–149 | 7 iunie 2031 | o dată la 3 ani |
| sub 100 | — | voluntar (statul poate cere mai mult) |
Pragul de 5%. Dacă raportul arată o diferență de cel puțin 5% între femei și bărbați într-o categorie de angajați, pe care angajatorul nu o justifică prin criterii obiective și nu o corectează în 6 luni, urmează o evaluare comună cu reprezentanții angajaților. O diferență în sine nu se sancționează; se sancționează lipsa justificării.
Amenzile din proiect
Directiva lasă amenzile la decizia fiecărui stat, cu condiția să fie „eficace, proporționale și disuasive”. Proiectul românesc le exprima în salarii minime brute pe țară, cele în vigoare la data amenzii, iar controlul îl făceau inspectoratele teritoriale de muncă. Calculate la salariul minim de azi, 4.325 lei:
| Fapta | Salarii minime | În lei, azi |
|---|---|---|
| Neinformarea candidaților, întrebarea despre salariul anterior, criterii salariale ascunse, refuzul informațiilor cerute, neraportarea, lipsa evaluării comune | 3–5 | 12.975–21.625 |
| Aceleași fapte, repetate | 5–10 | 21.625–43.250 |
Exemplu: o firmă care publică un anunț fără salariu și nu îl comunică nici înainte de interviu ar fi riscat, după proiect, o amendă de cel puțin 12.975 lei (3 × 4.325). Dacă salariul minim crește în 2027, crește și amenda, pentru că se calculează la valoarea din ziua sancțiunii. Toate cifrele din tabel sunt din forma inițiatorului și pot fi schimbate la Cameră.
Unde e legea acum
| Data | Ce s-a întâmplat |
|---|---|
| 10 mai 2023 | Se adoptă Directiva (UE) 2023/970, cu 3 ani pentru transpunere. |
| 7 iunie 2026 | Expiră termenul de transpunere. România nu are lege. |
| 17 iunie 2026 | Proiectul L445/2026 se înregistrează la Senat, în procedură de urgență, inițiat de parlamentari PSD, PNL, USR, UDMR și o senatoare neafiliată. |
| 29 iunie 2026 | Consiliul Legislativ dă aviz negativ (nr. 631). |
| 12–14 octombrie 2026 | Comisiile de muncă și juridică dau rapoarte favorabile, cu amendamente. |
| 14 octombrie 2026 | Plenul Senatului respinge proiectul: 27 pentru, 1 contra, 62 de abțineri. Proiectul merge la Camera Deputaților, care decide definitiv. |
Avizul Consiliului Legislativ e neobișnuit de dur: spune că redactarea e defectuoasă, imprecisă și lipsită de predictibilitate în tot proiectul, „cel mai probabil urmarea folosirii unor traduceri automate” sau a unor instrumente de inteligență artificială nevalidate de juriști, și cere reformularea textului normă cu normă. Întrebat de DCBusiness, Ministerul Muncii a răspuns pe 15 octombrie că proiectul era la comisii (Senatul îl respinsese cu o zi înainte) și nu a dat un termen pentru lege.
Respingerea în prima cameră nu închide drumul legii: Camera Deputaților poate adopta proiectul, cu sau fără modificări. Până atunci, România rămâne în întârziere față de termenul european, iar Comisia Europeană poate deschide procedura de încălcare pentru netranspunere.
Ce poți face până apare legea
Dacă îți cauți un loc de muncă
Întreabă salariul înainte de interviu: nu e interzis și economisești un drum. Dacă ești întrebat cât câștigi acum, poți răspunde cu ce ceri. Ca reper, vezi cât se plătește pe meseria ta în harta salariilor pe județe și în ghidurile „cât câștigă” pe meserii; câțiva angajatori mari, ca Lidl și Kaufland, își publică deja salariile în anunțuri.
Dacă lucrezi la stat
Instituțiile publice publică deja salariile pe funcții, în listele de transparență cerute de Legea 153/2017. Le găsești strânse pe categorii în ghidul salariilor bugetarilor.
Dacă ești angajator
Fără lege nu ai încă obligații noi, dar termenele de raportare din directivă sunt fixe: firmele de la 150 de angajați în sus raportează prima dată până pe 7 iunie 2027, pentru anul 2026. Datele pentru acel raport sunt salariile pe care le plătești deja.
Dacă ai sindicat sau reprezentanți ai salariaților
Codul muncii permite deja ca salariile să nu fie confidențiale față de sindicat sau de reprezentanții salariaților, „în strictă legătură cu interesele acestora” (art. 163 alin. 2).