folositor
Fiscal · Datorii la ANAF

Eșalonare la plată ANAF 2026 — reguli noi, plafoane și cost real

Din 1 ianuarie 2026 plafoanele s-au schimbat. Care e forma potrivită pentru tine și cât costă, cu cifrele pe masă.

Audit editorial Folositor.ro
Actualizat: 12 august 2026
Verificat conform metodologiei

Două forme, nu una

Legea 239/2025 a rescris regulile de la 1 ianuarie 2026. Alegerea dintre cele două forme nu e a ta: o face suma pe care o datorezi.

SimplificatăClasică
Durată maximă12 luni5 ani
Garanțiinuda, obligatoriu
Plafon persoane fizice100.000 leifără plafon
Plafon persoane juridice400.000 leifără plafon
Vechimea datoriilormaximum 12 luninelimitată

Firmele care vor forma simplificată trebuie să fie înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii.

Cât te costă, în cifre

Accesoriile curg zilnic. Diferența dintre a face ceva și a nu face nimic e o singură zecime de procent pe zi — care se vede altfel pe un an:

SituațiePe ziPe anLa 50.000 lei, un an
Nu faci nimic (dobândă + penalitate)0,03%11,0%5.475 lei
Eșalonezi și duci până la capăt0,02%7,3%3.650 lei

Mecanismul: dobânda de 0,02%/zi se plătește oricum, dar penalitatea de întârziere de 0,01%/zi se amână pe durata eșalonării și se anulează la finalizarea ei (Legea 207/2015, art. 208).

Anularea e condiționată

Penalitățile se anulează doar dacă eșalonarea se finalizează. Dacă o pierzi pe parcurs, penalitățile amânate redevin exigibile — pierzi exact beneficiul pentru care ai cerut-o. Economia de 1.825 lei din exemplul de mai sus nu e garantată, e condiționată de respectarea graficului.

Cea mai scumpă greșeală: să nu declari

Există o a treia cotă, pe care mulți o confundă cu penalitatea de întârziere:

AccesoriuPe ziPentru ce
Dobândă0,02%întârziere la plată
Penalitate de întârziere0,01%întârziere la plată
Penalitate de nedeclarare0,08%obligații nedeclarate sau declarate greșit

Penalitatea de nedeclarare e de 4 ori cât dobânda și are alt fapt generator: nu se aplică fiindcă ai plătit târziu, ci fiindcă nu ai declarat.

Concluzia practică e contraintuitivă și merită reținută: declară chiar dacă nu poți plăti. O obligație declarată și neplătită costă 11,0% pe an; una nedeclarată intră în altă categorie, mult mai scumpă.

Ce faci concret

  1. 1. Vezi exact cât datorezi. Certificatul de atestare fiscală se obține prin Spațiul Privat Virtual. Fără el nu știi nici suma, nici ce e declarat și ce nu.
  2. 2. Compară suma cu plafoanele din primul tabel. Sub prag și cu datorii recente înseamnă forma simplificată, deci fără garanții.
  3. 3. Depui cererea prin SPV. Modelul formularului se aprobă prin ordin ANAF și se schimbă mai des decât legea — ia-l de pe anaf.ro în momentul depunerii.
  4. 4. Respecți graficul. Aici se decide dacă penalitățile amânate se anulează sau redevin exigibile.

Dacă întârzierea vine dintr-un calcul greșit al obligațiilor, verifică întâi cifrele în calculatoarele fiscale — e mai ieftin să corectezi o declarație decât să eșalonezi o sumă greșită.

Întrebări frecvente

Ce s-a schimbat la eșalonarea la plată în 2026?
Legea 239/2025 a rescris regulile de la 1 ianuarie 2026. Forma simplificată — cea fără garanții, pe cel mult 12 luni — se acordă acum până la 100.000 lei pentru persoane fizice și până la 400.000 lei pentru persoane juridice. Peste aceste plafoane rămâne varianta clasică, pe cel mult 5 ani, dar care cere constituirea de garanții. Multe articole care apar în căutări descriu încă regimul de dinainte.
Cât mă costă o eșalonare la plată?
Pe durata eșalonării continui să plătești dobânda de 0,02% pe zi, adică aproximativ 7,3% pe an. Câștigul e că penalitatea de întârziere de 0,01% pe zi se amână pe durata eșalonării și se anulează dacă o duci până la capăt. Practic, costul zilnic scade de la 0,03% la 0,02% — cu condiția să respecți graficul.
Am nevoie de garanții pentru eșalonare?
Depinde de formă. La eșalonarea simplificată, nu — se acordă doar pe baza cererii, fără constituirea de garanții și fără contract de garanție. La eșalonarea clasică, cea pe până la 5 ani, garanțiile sunt obligatorii. Asta e diferența practică principală dintre ele, dincolo de durată și plafon.
Ce condiții trebuie să îndeplinească o firmă?
Pentru forma simplificată, firma trebuie să fie înființată cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii, iar obligațiile fiscale pentru care se cere eșalonarea trebuie să fie de maximum 12 luni anterioare datei cererii. Datoriile mai vechi de un an nu intră pe forma simplificată — pentru ele rămâne varianta clasică.
Ce se întâmplă dacă pierd o rată?
Eșalonarea își pierde valabilitatea, iar consecința cea mai scumpă nu e rata în sine: penalitățile care fuseseră amânate nu se mai anulează și devin exigibile. Practic pierzi exact beneficiul pentru care ai făcut cererea, iar executarea silită poate fi reluată. Dacă vezi că nu te încadrezi, discută cu organul fiscal înainte de scadență, nu după.
Care e diferența dintre penalitatea de întârziere și cea de nedeclarare?
Faptul care le generează. Penalitatea de întârziere, 0,01% pe zi, se aplică fiindcă ai plătit târziu ceva ce ai declarat. Penalitatea de nedeclarare, 0,08% pe zi, se aplică pentru obligații nedeclarate sau declarate incorect, stabilite ulterior de organul fiscal. E de 8 ori cât penalitatea de întârziere și de 4 ori cât dobânda, așa că a le confunda înseamnă a greși estimarea de câteva ori. Concluzia practică: declară chiar dacă nu poți plăti.
Pot cere eșalonare dacă am deja poprire pe cont?
Depunerea cererii nu șterge automat măsurile de executare silită deja instituite. Efectele asupra popririi se produc în legătură cu acordarea înlesnirii, nu cu simpla depunere a cererii. Dacă ai deja poprire, cere organului fiscal situația exactă a dosarului tău odată cu cererea — nu presupune că se ridică de la sine.
Unde depun cererea de eșalonare?
Prin Spațiul Privat Virtual (SPV), la organul fiscal competent. Formularele și procedura se modifică prin ordin al președintelui ANAF mai des decât legea, așa că verifică modelul în vigoare pe anaf.ro în momentul depunerii, nu într-un articol.

Citește mai departe