Harta șomajului pe județe: unde se găsește și unde nu se găsește de lucru
Între Vaslui (9,1%) și Bucuresti (0,4%) este un raport de aproximativ 23 la 1 — cea mai mare inegalitate teritorială dintre indicatorii pieței muncii. Datele sunt de la ANOFM, centralizate de Institutul Național de Statistică, pentru luna aprilie 2026.
Rata șomajului înregistrat, pe județe
Verdele înseamnă scădere a șomajului, roșul creștere. Variația este în puncte procentuale.
Clasamentul complet
| # | Județ | Acum un an | aprilie 2026 | Variație |
|---|---|---|---|---|
| 1 | Vaslui | 9,2% | 9,1% | −0,1 p.p. |
| 2 | Mehedinti | 8,6% | 8,8% | +0,2 p.p. |
| 3 | Teleorman | 9,7% | 8,7% | −1,0 p.p. |
| 4 | Dolj | 8,5% | 8,5% | +0,0 p.p. |
| 5 | Salaj | 6,1% | 6,5% | +0,4 p.p. |
| 6 | Suceava | 6,6% | 6,5% | −0,1 p.p. |
| 7 | Calarasi | 5,7% | 6,2% | +0,5 p.p. |
| 8 | Covasna | 4,9% | 6,2% | +1,3 p.p. |
| 9 | Galati | 6,3% | 6,1% | −0,2 p.p. |
| 10 | Olt | 6,2% | 6,0% | −0,2 p.p. |
| 11 | Ialomita | 5,8% | 5,7% | −0,1 p.p. |
| 12 | Neamt | 5,8% | 5,7% | −0,1 p.p. |
| 13 | Braila | 5,1% | 5,4% | +0,3 p.p. |
| 14 | Harghita | 5,2% | 5,1% | −0,1 p.p. |
| 15 | Hunedoara | 4,4% | 5,1% | +0,7 p.p. |
| 16 | Satu Mare | 5,2% | 4,7% | −0,5 p.p. |
| 17 | Arges | 3,8% | 4,3% | +0,5 p.p. |
| 18 | Tulcea | 3,7% | 4,1% | +0,4 p.p. |
| 19 | Alba | 3,7% | 4,0% | +0,3 p.p. |
| 20 | Gorj | 3,8% | 4,0% | +0,2 p.p. |
| 21 | Buzau | 4,3% | 3,9% | −0,4 p.p. |
| 22 | Dambovita | 4,0% | 3,8% | −0,2 p.p. |
| 23 | Caras-Severin | 3,5% | 3,7% | +0,2 p.p. |
| 24 | Botosani | 4,0% | 3,6% | −0,4 p.p. |
| 25 | Bistrita-Nasaud | 3,4% | 3,4% | +0,0 p.p. |
| 26 | Iasi | 3,4% | 3,4% | +0,0 p.p. |
| 27 | Giurgiu | 2,8% | 3,1% | +0,3 p.p. |
| 28 | Sibiu | 3,0% | 3,0% | +0,0 p.p. |
| 29 | Maramures | 2,6% | 2,9% | +0,3 p.p. |
| 30 | Brasov | 2,7% | 2,8% | +0,1 p.p. |
| 31 | Mures | 3,0% | 2,8% | −0,2 p.p. |
| 32 | Valcea | 2,5% | 2,8% | +0,3 p.p. |
| 33 | Arad | 1,9% | 2,3% | +0,4 p.p. |
| 34 | Prahova | 2,4% | 2,3% | −0,1 p.p. |
| 35 | Bihor | 2,2% | 2,2% | +0,0 p.p. |
| 36 | Constanta | 2,1% | 2,1% | +0,0 p.p. |
| 37 | Vrancea | 2,1% | 1,9% | −0,2 p.p. |
| 38 | Bacau | 1,8% | 1,6% | −0,2 p.p. |
| 39 | Cluj | 1,4% | 1,5% | +0,1 p.p. |
| 40 | Timis | 1,0% | 1,0% | +0,0 p.p. |
| 41 | Ilfov | 0,4% | 0,5% | +0,1 p.p. |
| 42 | Bucuresti | 0,6% | 0,4% | −0,2 p.p. |
Ce arată datele
- Inegalitatea e mult mai mare decât la salarii. La câștigul salarial, raportul între extreme este sub 2 la 1. La șomaj este de aproximativ 23 la 1. Diferența de venit e vizibilă; diferența de acces la un loc de muncă e brutală.
- Sudul și estul concentrează problema: Vaslui, Mehedinti și Teleorman conduc clasamentul, iar polii economici — capitala, Ilfov, Timiș, Cluj — au rate sub 2%.
- Direcția nu e uniformă. Față de aceeași lună a anului trecut, rata a crescut în 18 județe și a scăzut în 17.
Atenție: nu e același șomaj din statisticile europene
Cifrele de aici sunt șomajul înregistrat: oameni înscriși la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Eurostat și presa internațională folosesc de obicei șomajul BIM, din ancheta forței de muncă, care include și persoanele care caută activ de lucru fără să se înregistreze.
Consecința practică: șomajul înregistrat este sistematic mai mic. Nu compara direct cifrele de aici cu cele publicate de Eurostat — măsoară lucruri diferite, iar diferența nu e o eroare.
Un șomaj mic nu înseamnă automat economie bună
În județele cu emigrare masivă, rata scade pentru că populația activă scade, nu pentru că apar locuri de muncă. Cine pleacă nu mai figurează ca șomer.
De aceea rata se citește împreună cu salariul mediu: un județ cu șomaj mic și salariu mic spune altceva decât unul cu șomaj mic și salariu mare. Compară cu harta salariilor pe județe.